marianlupumd

     Stimați prieteni,

     Partidul Democrat din Moldova vine cu un mesaj de salut către toți cei care sărbătoresc Ziua Europei, zi în care comunitatea europeană  marchează Ziua Europei Unite, a toleranței, a împăcării popoarelor.
      Integrarea europeană a devenit o chestiune de interes național major, care se bucură de o susținere masivă în societate, în întreaga clasă politică.

     Partidul Democrat din Moldova are drept obiectiv principal al strategiilor sale socio-politice modernizarea europeană a Republicii Moldova, apropierea cetăţenilor de valorile esenţiale ale Uniunii Europene, o condiţie vitală pentru înfăptuirea obiectivului nostru, de a ne alătura marii familii europene.

     Contextul în care s-a născut ideea de comunitate a Europei a fost unul extrem de complicat. Continentul european era la acea dată răvăşit de război, iar cele două conflagraţii mondiale ale secolului al XX-lea au făcut ca Europa să-şi piardă poziţia centrală pe care o ocupase timp de secole în istoria universală. A fost, aşadar, necesar ca Europa să fie devastată de război pentru a deveni conştientă de consecinţele nefaste ale rivalităţilor permanente dintre ţările sale. A trebuit să se ajungă la starea de ruină a continentului şi la declinul politico-economic al statelor pentru a fi create condiţiile înnoirii Europei. În acest context, experienţa dureroasă a războiului a făcut din sloganul "Niciodată un nou război!" o idee forţă pentru gîndirea şi acţiunea politică europenă.

     Aceasta idee înălțătoare a unității europeane, cooperării și solidarității în numele păcii, libertății si prosperării este una capabilă să reintegreze societatea moldovenească divizată de politicieni, de agende și probleme false și sterile, s-o mobilizeze pentru atingerea scopului integrării Moldovei în spațiul veritabilei democrații și prosperități, în spațiul Europei!

Semnarea tratatelor politic si de frontiera ar consolida relatiile dintre Moldova si Romania si ar arata ca nu exista o agenda ascunsa

Marian Lupu, desemnat de protocolul AIE pentru functia de presedinte al statului, a sustinut, intr-un interviu pentru Hotnews.ro, necesitatea semnarii unui tratat de frontiera si tratat politic intre cele doua tari, pentru ca relatiile bilaterale sa devina mai transparente, mai clare si caracterizate de incredere reciproca. Lupu a explicat de ce stiintific vorbeste romana, iar politic moldoveneste si a recunoscut ca, pe tema scutului antiracheta, ar putea exista deficiente de comunicare interna la Chisinau. Presedintele PDM spune ca raspunsul asupra crizei constitutionale si politice de la Chisinau trebuie gasit pana la sfarsitul acestei luni si ca si-ar dori sa fie un presedinte al Moldovei ales de popor.


Marian Lupu caracterizeaza relatiile dintre Romania si Moldova ca "relatii de buna vecinatate, relatii constructive, bazate pe respect reciproc, pe interesul national al fiecarui partener".

    * As vedea aceste relatii ca pe un parteneriat echitabil, egal, avem foarte multe interese comune ambelor state in contextul dezvoltarii unui fructuos dialog politic si al dezvoltarii relatiilor economice (...) Dincolo de aceste principii, sa nu uitam ca vorbim despre perspectiva relatiilor dintre doua state dintre care unul este membru cu drepturi depline in UE, vorbesc de Romania, si R. Moldova care si-a anuntat foarte pronuntat aspiratiile europene. Deci perspectiva acestor relatii este una promitatoare, in conditiile in care acest dialog se bazeaza pe principii, valori, standarde politice si juridice europene. Daca acest moment este bine constientizat si la Chisinau, si la Bucuresti, intr-adevar aceste relatii au o perspectiva foarte buna. Cel putin eu personal si PDM luptam tocmai pentru aceasta perspectiva a dialogului bilateral bazat pe principiile pe care le-am enuntat.  

    * In aspectul de integrare europeana, intelegem foarte bine ca exista lucruri formale, dar importante, ma refer la gradul de pregatire a aderarii tarii la UE. R. Moldova incearca sa se situeze pe o pozitie foarte realista si pragmatica, cel putin aceasta este pozitia PDM. Intelegem ca valurile de extindere recente au dus la o noua conjunctura, formula de UE 27 nu este similara cu formula UE 15, este foarte important sa existe ajustari la formula de functionare. Ne dam foarte bine seama ca e un proces foarte important nu numai pentru UE, dar si pentru tarile care aspira sa devina membre ale UE. Noi vedem UE in transformare ca pe o poveste de succes. Pe de alta parte, vedem foarte bine care este gradul nostru de pregatire pentru aderarea la UE, trebuie sa ne facem tema pe acasa. E o munca asidua, pornind de la armonizarea legislatiei, la procese complexe si foarte complicate, in contextul economic, social, al dezvoltarii regionale, motiv pentru care integrarea R. Moldova in Uniunea Europeana este un proiect pe durata medie.

Politicianul moldovean crede ca Romania "poate si ar trebui sa joace un rol important, ca stat membru, ca membru al familiei UE pentru sustinerea si promovarea ideii de integrarea europeana a R. Moldova".

    * Rolul de avocat este un rol firesc pentru Romania. Concomitent gandesc ca trebuie sa fie mai multi avocati, ca sa ne fie asigurat un sprijin politic masiv. Este, de altfel, si o sarcina a noastra sa aratam ca suntem europeni, nu doar la nivel de declaratii politice.  

Totusi, Lupu a declarat, in urma cu doua saptamani, ca Romania nu prea poate ajuta Republica Moldova in UE, pentru ca are, la randul sau, probleme in interiorul Uniunii. Intrebat daca isi sustine aceasta afirmatie, presedintele PDM a spus: "Cu cat mai multi prieteni va avea R. Moldova in cadrul UE cu atat va fi mai bine pentru noi si pentru promovarea imaginii Moldovei in UE. In privinta problemelor Romaniei, da, am facut aceasta afirmatie ca in cadrul UE diferitele state isi au problemle lor care trebuie rezolvate. Insa mana care ne este intinsa de Romania in calitate de promotor al ideilor de integrare europeana a R. Moldova categoric nu trebuie refuzata. Invers, trebuie sa profitam, sa vedem care vor fi avantajele si sa profitam de ele".

In ce mod si-a jucat Romania rolul de avocat al Moldovei in UE? Daca e sa tinem cont de acea ambianta a relatiilor bilaterale care s-a stabilit pe perioada ultimilor 4-5 ani de zile - una foarte incordata, neconstructiva - ar fi chiar straniu sa vorbim de o istorie pozitiva in sensul suportului dat de Romania Moldovei in procesul de integrare europeana, crede presedintele PDM. Asta din motivul de fapt al lipsei de dialog. 2009-2010 marcheaza inceputul unei noi etape, constructive, relatiile s-au imbunatatit simtitor si cred ca nu suntem in etapa in care sa tragem concluzii privind suportul acordat de Romania, pentru ca suntem la inceput.

Despre semnarea unui tratat politic si tratat de frontiera si influenta lor asupra relatiei bilaterale

Marian Lupu este un sustinator al ideeii privind necesitatea semnarii unui tratat de frontiera si a unui tratat politic. Pe de alta parte, pozitia Romaniei - exprimata de-a lungul ultimilor ani - este una care respinge aceasta idee. Tratatul de baza mai poate astepta, au spus mereu autoritatile de la Bucuresti; in conditiile in care Romania este membru al UE, iar R. Moldova este aspiranta la integrare, Uniunea ofera cadrul institutional-juridic pentru cooperarea intre cele doua tari. In privinta tratatului de frontiera, presedintele Traian Basescu a reiterat, in vizita sa la Chisinaude la inceptul acestui an, ca "Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre R. Moldova si Romania, dar e gata sa semneze un acord care sa vizeze regimul frontierei existente".

    * Aceste discutii le-am purtat in cadrul vizitei presedintelui Romaniei la Chisinau, in formatul intalnirii celor patru lideri ai aliantei cu Excelenta sa. Nu doar noi am fost singurul partid care a atras atentia ca procesul de negociere trebuie sa continue si sa ajungem la semnarea a doua acorduri. Cu referinta la frontiera, mai putin conteaza cum numim acest acord - acord de frontiera sau acord privind regimul frontierei - conteaza esenta, continutul. Si mai vorbim de un acord politic, cu referinta la relatiile dintre cele doua tari.  

    * Explic si de ce semnarea celor doua acorduri sunt un lucru benefic pentru consolidarea relatiilor dintre cele doua state. (...) In urma discutiilor pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu reprezentantii politici de la Bucuresti am sesizat un lucru: o parte dintre colegii nostri inteleg si stiu foarte bine situatia din R. Moldova, alta parte insa nu cunoaste situatia reala. Calea cea mai potrivita este sa plecam ca punct de reper de la starea de spirit, de la mentalitatea oamenilor din R. Moldova. Increderea conteaza foarte mult in relatia dintre tarile noastre. (...) Agenda relatiilor Romaniei fata de R. Moldova trebuie sa fie foarte transparenta, mesajul Bucurestiului pentru R. Moldova trebuie sa fie unul extrem de clar, sa nu aiba niciun pic de umbra de neincredere. Avem o parte a societatii care nu agreeaza ideea unirii R. Moldova cu Romania. Este o idee care in viziunea mea nici nu trebuie plasata in prim planul politicii externe, asa cum au facut comunistii. Acestia au facut din lupta cu ideea romanismului R. Moldova alfa si omega politicii externe de la Chisinau. De fapt au dus aceste relatii intr-o situatie absolut imposibila.

    * Semnarea unor asemenea acorduri ar face ca mesajul Bucurestiului pentru R. Moldova sa fie unul pozitiv, iar aceste relatii ar castiga foarte mult in incredere, nu numai pentru cei care se identifica drept romani in R. Moldova, ci si pentru rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari. Asta este obiectivul final: sa castigam noi toti credibilitate, sa demonstram ca nu exista agende deghizate, ca nu exista alte intentii decat bunele intentii de a construi relatii trainice, de colaborare bilaterala, de a venit cu un mesaj de integrare europeana. Cred ca din asta va avea de castigat si R. Moldova, va avea de castigat si Romania.

    * Noi, ca partid si ca parte a colitiei de guvernare, nu ne plasam pe o pozitie extrema. Politica externa si relatia cu Romania este una foarte practica, rationala, nefiind bazate pe elemente de extrema si cred ca aceasta cale de dialog, de gasire a unor compromisuri este una foarte necesara. Contam pe intelegerea acestui fapt si pe interesul Romaniei de a castiga credibilitate ca partener al R. Moldova la nivelul societatii.

Intrebat daca exista divergente pe continutul acestor documente, din moment ce denumirea nu pare sa conteze, Marian Lupu a spus ca exista precedentul acordului similar cu Ucraina, care ar ptuea fi un model care sa se aplice si in cazul Moldovei: Nu trebuie sa inventam nimic. Romania are asemenea acorduri semnate cu statele vecine. Sa luam exemplul Ucrainei, a fost semnat un acord privind regimul de frontiera, asa a fost denumit. Nu dorim ceva specific in acest sens, avand precedentele existente si aceasta practica, avand modele ca forma si continut care au fost semnate si puse in aplicare cu alte state vecine Romaniei, cred ca un astfel de model ar putea fi pus in aplicare si in cazul Moldovei.

    * Cred ca abordand aceste subiecte de o maniera inteligenta, constructiva, e un lucru posibil. Probabil ca ar fi mai mult o problema de timp, de finalizare a partii textuale, simtind foarte bine intelegerea acestui mesaj si de catre domnul Traian Basescu, atunci cand am discutat aceste subiecte de o maniera informala. Pot intelege foarte bine ca exista anumite constrangeri de ordin psihologic, politic ale colegilor de la Bucuresti, dar de-asta si e nevoie de inteligenta. Cred ca ambii parteneri dispunem de inteligenta si bunavointa sa identificam forma cea mai potrivita, bazata pe consens.

Lipsa de informatii exacte la Chisinau asupra scutului antiracheta amplasat in Romania poate fi cauzata de o deficienta de comunicare interna

    * Noi nu negam si nici nu putem sa negam dreptul suveran al unei tari, in cazul despre care vorbim - Romania, de a lua decizii care vizeaza politica interna si externa a unui stat suveran si independent, a afirmat presedintele PDM. Plecand de la aceasta pozitie, nu putem veni cu pretentii sau indicatii, nu se discuta.
    * Concomitent, este un subiect ce atinge nu doar interesele statelor vecine. Este un subiect strategic, care vorbeste despre raportul de forte din regiune, despre sistemul de securitate si care atinge interesele intregii regiuni, ale Europei. Si atunci am pus in evidenta faptul ca s-ar cere anumite consultari, mult mai ample decat s-au produs pana astazi, ca sa intelegem si noi mai bine despre ce este vorba. Ne dam seama ca este un sistem complex, foarte multa lume nici nu cunoaste ce presupune acest sistem la nivel de detalii. Iata de ce am insistat pe faptul ca statele din regiune ar trebui sa fie informate, sa se produca unele consultari ca societatea sa inteleaga. Aici in R. Moldova, daca e sa privim doza de informatie prezentata opiniei publice si de politicieni, si de catre mass media, nu a fost suficienta, in opinia mea.

    * Eu n-am facut decat sa pun in evidenta elemente ce tin de esenta diplomatiei: consultari, informari. Nu doar in contextul dialogului cu Republica Moldova, ci cu statele din regiune. Noi astazi avem o situatie mai speciala: unele state ale UE, inclusiv Bulgaria, au o opinie in legatura cu acest subiect, alt grup de tari are o alta opinie, iar R. Moldova se regaseste cam la mijloc, sa nu spun intre ciocan si nicovala in aceste dezbateri politice. Asa ca dialogul e cel mai eficient in contextul diplomatiei si cel mai eficient, a afirmat politicianul moldovean propus pentru functia de presedinte al statului de catre Alianta pentru Integrarea Europeana.

MAE roman a anuntat la momentul discutiilor intensive despre acceptarea interceptorilor pe teritoriul Romaniei ca au avut loc informari ale tuturor statelor vecine, la nivel de ambasadori ai acestora, invitati la MAE, in cazul Bulgariei, Serbiei, Ucrainei si Ungariei. In privinta Moldovei, explicatiile au fost exhaustive, avand loc pe trei paliere - la nivel de ministri de externe, printr-o convorbire telefonica intre Teodor Baconschi si Iurie Leanca, la nivel de adjunctiaa ai acestorav - Bogdan Aurescu, respectiv Andrei Popov, care e si membru al partidului lui Lupu, PDM, precum si la nivel de director, o delegatie a Romaniei aflandu-se la Chisinau la inceputul lunii februarie, unde a explicat si conceptul scutului antiracheta.

    * Sa nu excludem atunci si un alt subiect: acela al unei comunicari pe intern, aici, in Moldova, a recunoscut Lupu. Astazi pot sa va confirm ca nu am avut nicio intrevedere in format de patru sau in format de cinci, toate grupurile parlamentare, in care sa se prezinte cineva, sa explice detaliat, sa ofere o informatie exhaustiva pe acest subiect, o runda de intrebari si raspunsuri. Acest lucru nu s-a produs si cred ca e un lucru nefericit, considera presedintele PDM lipsa de comunicare in plan intern, dinspre Ministerul de externe moldovean sopre clasa politica.

Totusi, el sustine in continuare - in ciuda numeroaselor nivele de comunicare - necesitatea unei explicatii date liderilor politici de la Chisinau direct de un reprezentant al Romaniei: Un dialog in format de patru cu insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Romaniei la Chisinau, de o ora-doua-trei, de intrebari si raspunsuri ar permite o clarificare a acestei situatii.

Intrebat daca este de acord cu o opinie aparuta la Chisinau potrivit careia amplasarea scutului antiracheta in Romania ar putea perturba chestiunea transnistreana, presedintele PDM a aratat ca nu exista o legatura directa, insa situatia a fost folosita de liderul separatist de la Tiraspol pentru a face anumite declaratii ce au suscitat emotie in Moldova.

    * Ar exista niste consecinte, cu toate ca am mentionat ca nu ar trebui sa facem o legatura directa intre acest subiect si cel al problemei transnistrene, pentru ca situatia e neclara: ce statut ofera Chisinaului, insa e cert ca aceasta situatie a oferit administratiei de la Tiraspol un foarte bun prilej de a face speculatii. (...) Cred ca declaratiile si ideile dlui Smirnov au avut anumite efecte in R. Moldova. Nu exista o legatura directa intre problema pe care o discutam si perspectivele chestiunii transnistrene. In acelasi timp, trebuie sa ne dam seama ca acest subiect a oferit administratiei de la Tiraspol posibilitatea de a se distanta si mai mult de procesul de negocieri, sa creeze animozitati, noi probleme in cadrul dialogului in formatul 5+2. Au profitat din plin de aceasta situatie. Dar nu e tema de baza pentru reluarea sau ne-realuarea negocierilor in format 5+2, cu certitudine.

Ce limba vorbeste Marian Lupu: romana sau moldoveneasca?

    * Avem o istorie controversata, una foarte complicata. Trecutul lasa amprente foarte puternice asupra prezentului. Or situatia in societatea moldoveneasca este urmatoarea: societatea este divizata. O parte din societate, si cred ca este partea mai mica, numeste limba romana. O alta parte, si zic ca e mai importanta din societate, numeste limba moldoveneasca. Toata aceasta problema mai exista inca aici la noi si atunci trebuie sa vedem cum gasim o solutie, si nu o solutie stiintifica. Sa imi fie cu iertare, nu sunt om de stiinta si nu pretind a fi. Sunt politician si gandesc ca, daca reprezentantii cercurilor stiintifice au o sarcina - sa dezbata, sa cerceteze, sa discute despre adevarul stiintific, istoric -, politicienii au o alta sarcina: aceea de a identifica solutii care sa nu duca la divizarea societatii, care ar crea mari animozitati si contradictii sociale care ar putea lua forme mai putin placute, forme violente. Ea trebuie sa identifice solutii politice pentru a asigura o armonie cel putin relativa in societate. Iata care este explicatia acestei pozitii.

    * In aceasta situatie nu avem decat o cale, sa aplicam normele europene, sa respectam drepturile omului. Si daca vorbim despre drepturile fundamentale trebuie sa le respectam pe toata paleta. In conditiile existente in Moldova, singura solutie democratica, europeana este sa acordam dreptul fiecarui cetatean la auidentificare: cine se identifica roman, sa nu se teama, sa o faca, sa se simta confortabil la el in tara. Persoanele care se identifica drept moldoveni sa o poata face. Si eu ma indentific drept moldovean.

    * Eu cred ca aceste subiecte care tin de identitate, istorie, limba nu sunt chinesenta prioritatilor pentru tara si pentru clasa politica. Noi avem foarte multe probleme de care depinde dezvoltarea ulterioara a statului nostru: dezvoltarea economica, cum oprim migratia, cum atragem investitii, cum cream noi job-uri, cum reformam sistemul educational, al sanatatii - ele trebuie puse in prim-plan si nu chestiunile asupra carora avem astazi in societate viziuni diferite.

    * Iata de ce solutia politica cea mai potrivita, chiar si in Constitutie, este sa se scrie: romana, in paranteza moldoveneasca, sau moldoveneasca, in paranteza identica cu romana. Este un drum logic, stiu ca multora nu le place asta: exista cei de pe segmentul dreapta care nu sunt de acord cu asta, sunt cei de pe segmentul stanga extrema care insista asupra faptului ca sunt doua limbi diferite si tot felul de aberatii.

Intrebat daca ar putea lipsi mentionarea din Constitutie a limbii, Lupu crede ca trebuie gasita o "formula inteligenta" in acest sens.

    * Daca limba nu este inclusa in constitutie lucrul asta e o rezolvare a problemei sau nu? Nu exista solutii simple. Oricare ar fi solutia, ea trebuie sa fie una care sa asigure un calm, o armonie si acel confort ca toata lumea, indiferent de apartenenta etnica, de convingeri sa nu fie de parti diferite ale baricadei.

Conceptul de moldovenism  - de existenta a unei limbi moldovenesti si a unei natiuni moldovenesti distincte de cea romana - este categoric respins de autoritatile de la bucursti. Ultimul care a reiterat aceasta pozitie a fost ministrul de externe roman, Teodor Baconschi, la sfarsitul lunii ianuarie.

    * Cred ca declaratia ministrului Baconschi n-a fost una potrivita, a spus Marian Lupu. N-a fost una de maniera sa demonstreze o intelegere profunda a realitatilor din R. Moldova. (...) Insa opinia noastra ramane aceeasi: nu aceste subiecte trebuie sa fie alfa si omega relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti. Aceasta greseala au facut-o comunistii. Ei nu s-au gandit la nimic altceva decat la teama de pan-romanism, au creat o isterie extraordinara in acest sens si vreau sa va spun ca au reusit sa bage o frica extraordinara in oameni. Si atunci, daca sunt o persoana responsabila in cadrul administratiei centrale, daca vad ca obiectiv necesitatea si dorinta de a dezvolta o relatie strategica cu R. Moldova, trebuie sa tin cont de aceste lucruri. Cred ca aceasta declaratie a fost una de cunoastere de la distanta a realitatii. Din experienta din trecut noi am tras, aici la Chisinau, niste concluzii. (...) Nu se poate sa construim aceste relatii cu Romania pe baza unor abordari agresive, care plaseaza pe prim plan subiectele ce creeaza mai mult probleme, care ne indeparteaza.

Referendum sau anticipate la Chisinau si sugestia europenilor

    * Am mers pe calea de a explora posibilitatea organizarii unui referendum si amendarea constitutiei mult mai larg, in sensul in care sa ajungem la un nou document, a spus Lupu. (...) Mesajul a fost ca studiem posibilitatea acestui scenariu pentru a stabili daca este unul fezabil, legal, democratic si euroconform. Ne-am dorit sa identificam o cale care sa asigure stabilitatea R. Moldova, este o conditie foarte importanta in momentul in care tara trece printr-o criza foarte profunda. Campania electorala, alegerile anticipate nu fac decat sa stopeze reformele. Cand vorbim despre alegeri, partidele politice intra in competitie, se face foarte mult populism, se vine cu niste actiuni populare, salutate de societate, dar ele vin in contradictie cu logica economica si macroeconomica, iar efectele lor ar fi mai dificile in timp.

    * Mesajele pe care le-am receptionat pe parcursul acestei perioade de tipm, cand examinam scenariul referendumului, au aratat ca pozitia UE, a Germaniei, a ambasadorilor statelor UE este ca decizia apartine Republicii Moldova, conducerii tarii, dar ea trebuie sa fie una legala, democratica si euroconforma, pentru a avea legitimitate pe plan international. (...) Ni se transmite mesajul referitor la schimbarea regulilor de joc in timpul jocului. (...) Continuam dialogul cu Comisia de la Venetia, rolul acesteia pare sa fie unul foarte important in contextul european, are un statul mult mai important decat cel formal si este un centru de referinta pentru autoritatile europene, pentru statele membre. (...) Nu dorim sa mergem in contradictie cu partenerii nostri din Europa.

Presedintele PDM a recunoscut ca anticipatele aduc cu sine riscul destramarii AIE, "pentru ca fiecare partid isi cauta de treaba si insi incepe propria campanie".

    * Dar e o situatie care nu duce de la sine la crearea unor mari probleme in Alianta, daca partenerii dau dovada de maturitate politica si responsabilitate pentru interesul national. Nu doar egoismul politic este prezent, mai sunt si alte valori si cred ca si alti parteneri ar trebui sa dea dovada de maturitate politica (...) sa asiguram o calitate a actului de guvernare.

Serafim Urecheam, liderul Aliantei Moldova Noastra, parte a AIE, a avansat ideea ca Alianta sa mearga ca un bloc politic in alegerile anticipate. Marian Lupu pare mai degraba opus unei astfel de idei, avand in vedere diferentele majore intre partidele componente ale AIE: Sa mergem ca un bloc e o idee care cere o examinare minutioasa si atenta. (...) Suntem diferiti ca ideologie, ca segmente electorale. Cum poate un partid care pledeaza pentru neutralitatea tarii sa vina intr-un bloc cu un partid care pledeaza pentru aderarea tarii la NATO? (...) Un asemenea bloc ar putea produce confuzii electoratului. Iata de ce eu cred ca toata atentia trebuie concentrata spre un alt subiect: unde merge, ce facem, va fi posibil referendumul sau nu?

Despre iesirea din criza

Criza, constitutionala, criza politica, noi le avem pe ambele, crede Marian Lupu. Criza constitutionala fiindca mecanismele prevazute in constitutie au facut ca din cele 8 incercari de alegere a sefului statului din 2000 pana acum doar doua sa fie incununate de succes, celelalte au picat. Criza politica pentru ca in societate exista sentimentul unui exercitiu politic nefinalizat. Oamenii de rand au acest sentiment ca ceva nu s-a incheiat, ca procesul s-a oprit pe la mijloc. Investitorii  - care ar fi vrut sa investeasca aici - nu o fac asteptand sa vada incotro o va apuca tara.

    * Situatii ar putea fi diverse, nu exista un scenariu predeterminat. Suntem in zona politicului si aici sunt diverse scenarii. Important este ca eu personal si PDM suntem pregatiti pentru oricare dintre ele. In politica deseori depinde de politicieni, cuvantul nu este cuvant, cinismul este o calitate imanenta in aceasta activitate. Important este ca am demonstrat ca partid si ca politiceni ca avem cuvant. Si daca am zis ca mergem pe aceasta cale, mergem pe ea, am demosntrat credibilitate. (...) La inceputul lui ianuarie, oamenii erau cu ochii pe noi si se intrebau: "ce vor face astia? Vor rupe sau nu alianta?" Pai astia n-au rupt alianta si nici nu au de gand sa rupa alianta. Fiindca avem si noi o perceptie a noastra a situatiei. Nu este vorba despre a satisface ambitiile personale, am venit sa servim o tara cu multe probleme.

    * In situatia noastra, cea mai potrivita formula ar fi revenirea la sistemul de alegere directa a sefului statului. Este o idee agreeata la nivel de 70% a populatiei. (...) Un asemenea model ar asigura pentru viitor nerepetarea unor asemenea blocaje politice, nerepetarea unor asemenea crize politice. Iar revenirea la acest sistem n-ar trebui sa insemne o orientare spre un sistem clasic prezidential de guvernare in R. Moldova. In Moldova, care este o democratie fara traditii, fara dezvoltare, nu trebuie sa ajungem la un sistem politic care sa admita posibilitatea concentrarii intregii puteri in mainile unei singure persoane, chiar daca aceasta persoana sunt eu. Este nevoie de un nivel politic ce ar asigura un echilibru intre cei trei poli de putere guvern, parlament si presedinte si i-ar pune intr-o relatie de colaborare, i-ar face sa gandeasca inainte de a actiona, i-ar face sa dialogheze, i-ar pune sa se ridice la un nivel de cultura politica altul decat cel de astazi. Tocmai pe aceasta cale am putea edifica un sistem politic semi-prezidential sau semi-parlamentar. (...) Alegerile directe ar fi o manifestare a respectului fata de cetateni.


Marian Lupu, desemnat de protocolul AIE pentru functia de presedinte al statului, a sustinut, intr-un interviu pentru Hotnews.ro, necesitatea semnarii unui tratat de frontiera si tratat politic intre cele doua tari, pentru ca relatiile bilaterale sa devina mai transparente, mai clare si caracterizate de incredere reciproca. Lupu a explicat de ce stiintific vorbeste romana, iar politic moldoveneste si a recunoscut ca, pe tema scutului antiracheta, ar putea exista deficiente de comunicare interna la Chisinau. Presedintele PDM spune ca raspunsul asupra crizei constitutionale si politice de la Chisinau trebuie gasit pana la sfarsitul acestei luni si ca si-ar dori sa fie un presedinte al Moldovei ales de popor.


Marian Lupu caracterizeaza relatiile dintre Romania si Moldova ca "relatii de buna vecinatate, relatii constructive, bazate pe respect reciproc, pe interesul national al fiecarui partener".

    * As vedea aceste relatii ca pe un parteneriat echitabil, egal, avem foarte multe interese comune ambelor state in contextul dezvoltarii unui fructuos dialog politic si al dezvoltarii relatiilor economice (...) Dincolo de aceste principii, sa nu uitam ca vorbim despre perspectiva relatiilor dintre doua state dintre care unul este membru cu drepturi depline in UE, vorbesc de Romania, si R. Moldova care si-a anuntat foarte pronuntat aspiratiile europene. Deci perspectiva acestor relatii este una promitatoare, in conditiile in care acest dialog se bazeaza pe principii, valori, standarde politice si juridice europene. Daca acest moment este bine constientizat si la Chisinau, si la Bucuresti, intr-adevar aceste relatii au o perspectiva foarte buna. Cel putin eu personal si PDM luptam tocmai pentru aceasta perspectiva a dialogului bilateral bazat pe principiile pe care le-am enuntat.

    * In aspectul de integrare europeana, intelegem foarte bine ca exista lucruri formale, dar importante, ma refer la gradul de pregatire a aderarii tarii la UE. R. Moldova incearca sa se situeze pe o pozitie foarte realista si pragmatica, cel putin aceasta este pozitia PDM. Intelegem ca valurile de extindere recente au dus la o noua conjunctura, formula de UE 27 nu este similara cu formula UE 15, este foarte important sa existe ajustari la formula de functionare. Ne dam foarte bine seama ca e un proces foarte important nu numai pentru UE, dar si pentru tarile care aspira sa devina membre ale UE. Noi vedem UE in transformare ca pe o poveste de succes. Pe de alta parte, vedem foarte bine care este gradul nostru de pregatire pentru aderarea la UE, trebuie sa ne facem tema pe acasa. E o munca asidua, pornind de la armonizarea legislatiei, la procese complexe si foarte complicate, in contextul economic, social, al dezvoltarii regionale, motiv pentru care integrarea R. Moldova in Uniunea Europeana este un proiect pe durata medie.

Politicianul moldovean crede ca Romania "poate si ar trebui sa joace un rol important, ca stat membru, ca membru al familiei UE pentru sustinerea si promovarea ideii de integrarea europeana a R. Moldova".

    * Rolul de avocat este un rol firesc pentru Romania. Concomitent gandesc ca trebuie sa fie mai multi avocati, ca sa ne fie asigurat un sprijin politic masiv. Este, de altfel, si o sarcina a noastra sa aratam ca suntem europeni, nu doar la nivel de declaratii politice.

Totusi, Lupu a declarat, in urma cu doua saptamani, ca Romania nu prea poate ajuta Republica Moldova in UE, pentru ca are, la randul sau, probleme in interiorul Uniunii. Intrebat daca isi sustine aceasta afirmatie, presedintele PDM a spus: "Cu cat mai multi prieteni va avea R. Moldova in cadrul UE cu atat va fi mai bine pentru noi si pentru promovarea imaginii Moldovei in UE. In privinta problemelor Romaniei, da, am facut aceasta afirmatie ca in cadrul UE diferitele state isi au problemle lor care trebuie rezolvate. Insa mana care ne este intinsa de Romania in calitate de promotor al ideilor de integrare europeana a R. Moldova categoric nu trebuie refuzata. Invers, trebuie sa profitam, sa vedem care vor fi avantajele si sa profitam de ele".

In ce mod si-a jucat Romania rolul de avocat al Moldovei in UE? Daca e sa tinem cont de acea ambianta a relatiilor bilaterale care s-a stabilit pe perioada ultimilor 4-5 ani de zile - una foarte incordata, neconstructiva - ar fi chiar straniu sa vorbim de o istorie pozitiva in sensul suportului dat de Romania Moldovei in procesul de integrare europeana, crede presedintele PDM. Asta din motivul de fapt al lipsei de dialog. 2009-2010 marcheaza inceputul unei noi etape, constructive, relatiile s-au imbunatatit simtitor si cred ca nu suntem in etapa in care sa tragem concluzii privind suportul acordat de Romania, pentru ca suntem la inceput.

Despre semnarea unui tratat politic si tratat de frontiera si influenta lor asupra relatiei bilaterale

Marian Lupu este un sustinator al ideeii privind necesitatea semnarii unui tratat de frontiera si a unui tratat politic. Pe de alta parte, pozitia Romaniei - exprimata de-a lungul ultimilor ani - este una care respinge aceasta idee. Tratatul de baza mai poate astepta, au spus mereu autoritatile de la Bucuresti; in conditiile in care Romania este membru al UE, iar R. Moldova este aspiranta la integrare, Uniunea ofera cadrul institutional-juridic pentru cooperarea intre cele doua tari. In privinta tratatului de frontiera, presedintele Traian Basescu a reiterat, in vizita sa la Chisinaude la inceptul acestui an, ca "Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre R. Moldova si Romania, dar e gata sa semneze un acord care sa vizeze regimul frontierei existente".

    * Aceste discutii le-am purtat in cadrul vizitei presedintelui Romaniei la Chisinau, in formatul intalnirii celor patru lideri ai aliantei cu Excelenta sa. Nu doar noi am fost singurul partid care a atras atentia ca procesul de negociere trebuie sa continue si sa ajungem la semnarea a doua acorduri. Cu referinta la frontiera, mai putin conteaza cum numim acest acord - acord de frontiera sau acord privind regimul frontierei - conteaza esenta, continutul. Si mai vorbim de un acord politic, cu referinta la relatiile dintre cele doua tari.

    * Explic si de ce semnarea celor doua acorduri sunt un lucru benefic pentru consolidarea relatiilor dintre cele doua state. (...) In urma discutiilor pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu reprezentantii politici de la Bucuresti am sesizat un lucru: o parte dintre colegii nostri inteleg si stiu foarte bine situatia din R. Moldova, alta parte insa nu cunoaste situatia reala. Calea cea mai potrivita este sa plecam ca punct de reper de la starea de spirit, de la mentalitatea oamenilor din R. Moldova. Increderea conteaza foarte mult in relatia dintre tarile noastre. (...) Agenda relatiilor Romaniei fata de R. Moldova trebuie sa fie foarte transparenta, mesajul Bucurestiului pentru R. Moldova trebuie sa fie unul extrem de clar, sa nu aiba niciun pic de umbra de neincredere. Avem o parte a societatii care nu agreeaza ideea unirii R. Moldova cu Romania. Este o idee care in viziunea mea nici nu trebuie plasata in prim planul politicii externe, asa cum au facut comunistii. Acestia au facut din lupta cu ideea romanismului R. Moldova alfa si omega politicii externe de la Chisinau. De fapt au dus aceste relatii intr-o situatie absolut imposibila.

    * Semnarea unor asemenea acorduri ar face ca mesajul Bucurestiului pentru R. Moldova sa fie unul pozitiv, iar aceste relatii ar castiga foarte mult in incredere, nu numai pentru cei care se identifica drept romani in R. Moldova, ci si pentru rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari. Asta este obiectivul final: sa castigam noi toti credibilitate, sa demonstram ca nu exista agende deghizate, ca nu exista alte intentii decat bunele intentii de a construi relatii trainice, de colaborare bilaterala, de a venit cu un mesaj de integrare europeana. Cred ca din asta va avea de castigat si R. Moldova, va avea de castigat si Romania.

    * Noi, ca partid si ca parte a colitiei de guvernare, nu ne plasam pe o pozitie extrema. Politica externa si relatia cu Romania este una foarte practica, rationala, nefiind bazate pe elemente de extrema si cred ca aceasta cale de dialog, de gasire a unor compromisuri este una foarte necesara. Contam pe intelegerea acestui fapt si pe interesul Romaniei de a castiga credibilitate ca partener al R. Moldova la nivelul societatii.

Intrebat daca exista divergente pe continutul acestor documente, din moment ce denumirea nu pare sa conteze, Marian Lupu a spus ca exista precedentul acordului similar cu Ucraina, care ar ptuea fi un model care sa se aplice si in cazul Moldovei: Nu trebuie sa inventam nimic. Romania are asemenea acorduri semnate cu statele vecine. Sa luam exemplul Ucrainei, a fost semnat un acord privind regimul de frontiera, asa a fost denumit. Nu dorim ceva specific in acest sens, avand precedentele existente si aceasta practica, avand modele ca forma si continut care au fost semnate si puse in aplicare cu alte state vecine Romaniei, cred ca un astfel de model ar putea fi pus in aplicare si in cazul Moldovei.

    * Cred ca abordand aceste subiecte de o maniera inteligenta, constructiva, e un lucru posibil. Probabil ca ar fi mai mult o problema de timp, de finalizare a partii textuale, simtind foarte bine intelegerea acestui mesaj si de catre domnul Traian Basescu, atunci cand am discutat aceste subiecte de o maniera informala. Pot intelege foarte bine ca exista anumite constrangeri de ordin psihologic, politic ale colegilor de la Bucuresti, dar de-asta si e nevoie de inteligenta. Cred ca ambii parteneri dispunem de inteligenta si bunavointa sa identificam forma cea mai potrivita, bazata pe consens.

Lipsa de informatii exacte la Chisinau asupra scutului antiracheta amplasat in Romania poate fi cauzata de o deficienta de comunicare interna


    * Noi nu negam si nici nu putem sa negam dreptul suveran al unei tari, in cazul despre care vorbim - Romania, de a lua decizii care vizeaza politica interna si externa a unui stat suveran si independent, a afirmat presedintele PDM. Plecand de la aceasta pozitie, nu putem veni cu pretentii sau indicatii, nu se discuta.
    * Concomitent, este un subiect ce atinge nu doar interesele statelor vecine. Este un subiect strategic, care vorbeste despre raportul de forte din regiune, despre sistemul de securitate si care atinge interesele intregii regiuni, ale Europei. Si atunci am pus in evidenta faptul ca s-ar cere anumite consultari, mult mai ample decat s-au produs pana astazi, ca sa intelegem si noi mai bine despre ce este vorba. Ne dam seama ca este un sistem complex, foarte multa lume nici nu cunoaste ce presupune acest sistem la nivel de detalii. Iata de ce am insistat pe faptul ca statele din regiune ar trebui sa fie informate, sa se produca unele consultari ca societatea sa inteleaga. Aici in R. Moldova, daca e sa privim doza de informatie prezentata opiniei publice si de politicieni, si de catre mass media, nu a fost suficienta, in opinia mea.

    * Eu n-am facut decat sa pun in evidenta elemente ce tin de esenta diplomatiei: consultari, informari. Nu doar in contextul dialogului cu Republica Moldova, ci cu statele din regiune. Noi astazi avem o situatie mai speciala: unele state ale UE, inclusiv Bulgaria, au o opinie in legatura cu acest subiect, alt grup de tari are o alta opinie, iar R. Moldova se regaseste cam la mijloc, sa nu spun intre ciocan si nicovala in aceste dezbateri politice. Asa ca dialogul e cel mai eficient in contextul diplomatiei si cel mai eficient, a afirmat politicianul moldovean propus pentru functia de presedinte al statului de catre Alianta pentru Integrarea Europeana.

MAE roman a anuntat la momentul discutiilor intensive despre acceptarea interceptorilor pe teritoriul Romaniei ca au avut loc informari ale tuturor statelor vecine, la nivel de ambasadori ai acestora, invitati la MAE, in cazul Bulgariei, Serbiei, Ucrainei si Ungariei. In privinta Moldovei, explicatiile au fost exhaustive, avand loc pe trei paliere - la nivel de ministri de externe, printr-o convorbire telefonica intre Teodor Baconschi si Iurie Leanca, la nivel de adjunctiaa ai acestorav - Bogdan Aurescu, respectiv Andrei Popov, care e si membru al partidului lui Lupu, PDM, precum si la nivel de director, o delegatie a Romaniei aflandu-se la Chisinau la inceputul lunii februarie, unde a explicat si conceptul scutului antiracheta.

    * Sa nu excludem atunci si un alt subiect: acela al unei comunicari pe intern, aici, in Moldova, a recunoscut Lupu. Astazi pot sa va confirm ca nu am avut nicio intrevedere in format de patru sau in format de cinci, toate grupurile parlamentare, in care sa se prezinte cineva, sa explice detaliat, sa ofere o informatie exhaustiva pe acest subiect, o runda de intrebari si raspunsuri. Acest lucru nu s-a produs si cred ca e un lucru nefericit, considera presedintele PDM lipsa de comunicare in plan intern, dinspre Ministerul de externe moldovean sopre clasa politica.

Totusi, el sustine in continuare - in ciuda numeroaselor nivele de comunicare - necesitatea unei explicatii date liderilor politici de la Chisinau direct de un reprezentant al Romaniei: Un dialog in format de patru cu insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Romaniei la Chisinau, de o ora-doua-trei, de intrebari si raspunsuri ar permite o clarificare a acestei situatii.

Intrebat daca este de acord cu o opinie aparuta la Chisinau potrivit careia amplasarea scutului antiracheta in Romania ar putea perturba chestiunea transnistreana, presedintele PDM a aratat ca nu exista o legatura directa, insa situatia a fost folosita de liderul separatist de la Tiraspol pentru a face anumite declaratii ce au suscitat emotie in Moldova.

    * Ar exista niste consecinte, cu toate ca am mentionat ca nu ar trebui sa facem o legatura directa intre acest subiect si cel al problemei transnistrene, pentru ca situatia e neclara: ce statut ofera Chisinaului, insa e cert ca aceasta situatie a oferit administratiei de la Tiraspol un foarte bun prilej de a face speculatii. (...) Cred ca declaratiile si ideile dlui Smirnov au avut anumite efecte in R. Moldova. Nu exista o legatura directa intre problema pe care o discutam si perspectivele chestiunii transnistrene. In acelasi timp, trebuie sa ne dam seama ca acest subiect a oferit administratiei de la Tiraspol posibilitatea de a se distanta si mai mult de procesul de negocieri, sa creeze animozitati, noi probleme in cadrul dialogului in formatul 5+2. Au profitat din plin de aceasta situatie. Dar nu e tema de baza pentru reluarea sau ne-realuarea negocierilor in format 5+2, cu certitudine.

Ce limba vorbeste Marian Lupu: romana sau moldoveneasca?


    * Avem o istorie controversata, una foarte complicata. Trecutul lasa amprente foarte puternice asupra prezentului. Or situatia in societatea moldoveneasca este urmatoarea: societatea este divizata. O parte din societate, si cred ca este partea mai mica, numeste limba romana. O alta parte, si zic ca e mai importanta din societate, numeste limba moldoveneasca. Toata aceasta problema mai exista inca aici la noi si atunci trebuie sa vedem cum gasim o solutie, si nu o solutie stiintifica. Sa imi fie cu iertare, nu sunt om de stiinta si nu pretind a fi. Sunt politician si gandesc ca, daca reprezentantii cercurilor stiintifice au o sarcina - sa dezbata, sa cerceteze, sa discute despre adevarul stiintific, istoric -, politicienii au o alta sarcina: aceea de a identifica solutii care sa nu duca la divizarea societatii, care ar crea mari animozitati si contradictii sociale care ar putea lua forme mai putin placute, forme violente. Ea trebuie sa identifice solutii politice pentru a asigura o armonie cel putin relativa in societate. Iata care este explicatia acestei pozitii.

    * In aceasta situatie nu avem decat o cale, sa aplicam normele europene, sa respectam drepturile omului. Si daca vorbim despre drepturile fundamentale trebuie sa le respectam pe toata paleta. In conditiile existente in Moldova, singura solutie democratica, europeana este sa acordam dreptul fiecarui cetatean la auidentificare: cine se identifica roman, sa nu se teama, sa o faca, sa se simta confortabil la el in tara. Persoanele care se identifica drept moldoveni sa o poata face. Si eu ma indentific drept moldovean.

    * Eu cred ca aceste subiecte care tin de identitate, istorie, limba nu sunt chinesenta prioritatilor pentru tara si pentru clasa politica. Noi avem foarte multe probleme de care depinde dezvoltarea ulterioara a statului nostru: dezvoltarea economica, cum oprim migratia, cum atragem investitii, cum cream noi job-uri, cum reformam sistemul educational, al sanatatii - ele trebuie puse in prim-plan si nu chestiunile asupra carora avem astazi in societate viziuni diferite.

    * Iata de ce solutia politica cea mai potrivita, chiar si in Constitutie, este sa se scrie: romana, in paranteza moldoveneasca, sau moldoveneasca, in paranteza identica cu romana. Este un drum logic, stiu ca multora nu le place asta: exista cei de pe segmentul dreapta care nu sunt de acord cu asta, sunt cei de pe segmentul stanga extrema care insista asupra faptului ca sunt doua limbi diferite si tot felul de aberatii.

Intrebat daca ar putea lipsi mentionarea din Constitutie a limbii, Lupu crede ca trebuie gasita o "formula inteligenta" in acest sens.

    * Daca limba nu este inclusa in constitutie lucrul asta e o rezolvare a problemei sau nu? Nu exista solutii simple. Oricare ar fi solutia, ea trebuie sa fie una care sa asigure un calm, o armonie si acel confort ca toata lumea, indiferent de apartenenta etnica, de convingeri sa nu fie de parti diferite ale baricadei.

Conceptul de moldovenism  - de existenta a unei limbi moldovenesti si a unei natiuni moldovenesti distincte de cea romana - este categoric respins de autoritatile de la bucursti. Ultimul care a reiterat aceasta pozitie a fost ministrul de externe roman, Teodor Baconschi, la sfarsitul lunii ianuarie.

    * Cred ca declaratia ministrului Baconschi n-a fost una potrivita, a spus Marian Lupu. N-a fost una de maniera sa demonstreze o intelegere profunda a realitatilor din R. Moldova. (...) Insa opinia noastra ramane aceeasi: nu aceste subiecte trebuie sa fie alfa si omega relatiilor dintre Chisinau si Bucuresti. Aceasta greseala au facut-o comunistii. Ei nu s-au gandit la nimic altceva decat la teama de pan-romanism, au creat o isterie extraordinara in acest sens si vreau sa va spun ca au reusit sa bage o frica extraordinara in oameni. Si atunci, daca sunt o persoana responsabila in cadrul administratiei centrale, daca vad ca obiectiv necesitatea si dorinta de a dezvolta o relatie strategica cu R. Moldova, trebuie sa tin cont de aceste lucruri. Cred ca aceasta declaratie a fost una de cunoastere de la distanta a realitatii. Din experienta din trecut noi am tras, aici la Chisinau, niste concluzii. (...) Nu se poate sa construim aceste relatii cu Romania pe baza unor abordari agresive, care plaseaza pe prim plan subiectele ce creeaza mai mult probleme, care ne indeparteaza.

Referendum sau anticipate la Chisinau si sugestia europenilor

    * Am mers pe calea de a explora posibilitatea organizarii unui referendum si amendarea constitutiei mult mai larg, in sensul in care sa ajungem la un nou document, a spus Lupu. (...) Mesajul a fost ca studiem posibilitatea acestui scenariu pentru a stabili daca este unul fezabil, legal, democratic si euroconform. Ne-am dorit sa identificam o cale care sa asigure stabilitatea R. Moldova, este o conditie foarte importanta in momentul in care tara trece printr-o criza foarte profunda. Campania electorala, alegerile anticipate nu fac decat sa stopeze reformele. Cand vorbim despre alegeri, partidele politice intra in competitie, se face foarte mult populism, se vine cu niste actiuni populare, salutate de societate, dar ele vin in contradictie cu logica economica si macroeconomica, iar efectele lor ar fi mai dificile in timp.

    * Mesajele pe care le-am receptionat pe parcursul acestei perioade de tipm, cand examinam scenariul referendumului, au aratat ca pozitia UE, a Germaniei, a ambasadorilor statelor UE este ca decizia apartine Republicii Moldova, conducerii tarii, dar ea trebuie sa fie una legala, democratica si euroconforma, pentru a avea legitimitate pe plan international. (...) Ni se transmite mesajul referitor la schimbarea regulilor de joc in timpul jocului. (...) Continuam dialogul cu Comisia de la Venetia, rolul acesteia pare sa fie unul foarte important in contextul european, are un statul mult mai important decat cel formal si este un centru de referinta pentru autoritatile europene, pentru statele membre. (...) Nu dorim sa mergem in contradictie cu partenerii nostri din Europa.

Presedintele PDM a recunoscut ca anticipatele aduc cu sine riscul destramarii AIE, "pentru ca fiecare partid isi cauta de treaba si insi incepe propria campanie".

    * Dar e o situatie care nu duce de la sine la crearea unor mari probleme in Alianta, daca partenerii dau dovada de maturitate politica si responsabilitate pentru interesul national. Nu doar egoismul politic este prezent, mai sunt si alte valori si cred ca si alti parteneri ar trebui sa dea dovada de maturitate politica (...) sa asiguram o calitate a actului de guvernare.

Serafim Urecheam, liderul Aliantei Moldova Noastra, parte a AIE, a avansat ideea ca Alianta sa mearga ca un bloc politic in alegerile anticipate. Marian Lupu pare mai degraba opus unei astfel de idei, avand in vedere diferentele majore intre partidele componente ale AIE: Sa mergem ca un bloc e o idee care cere o examinare minutioasa si atenta. (...) Suntem diferiti ca ideologie, ca segmente electorale. Cum poate un partid care pledeaza pentru neutralitatea tarii sa vina intr-un bloc cu un partid care pledeaza pentru aderarea tarii la NATO? (...) Un asemenea bloc ar putea produce confuzii electoratului. Iata de ce eu cred ca toata atentia trebuie concentrata spre un alt subiect: unde merge, ce facem, va fi posibil referendumul sau nu?

Despre iesirea din criza

Criza, constitutionala, criza politica, noi le avem pe ambele, crede Marian Lupu. Criza constitutionala fiindca mecanismele prevazute in constitutie au facut ca din cele 8 incercari de alegere a sefului statului din 2000 pana acum doar doua sa fie incununate de succes, celelalte au picat. Criza politica pentru ca in societate exista sentimentul unui exercitiu politic nefinalizat. Oamenii de rand au acest sentiment ca ceva nu s-a incheiat, ca procesul s-a oprit pe la mijloc. Investitorii  - care ar fi vrut sa investeasca aici - nu o fac asteptand sa vada incotro o va apuca tara.



    * Situatii ar putea fi diverse, nu exista un scenariu predeterminat. Suntem in zona politicului si aici sunt diverse scenarii. Important este ca eu personal si PDM suntem pregatiti pentru oricare dintre ele. In politica deseori depinde de politicieni, cuvantul nu este cuvant, cinismul este o calitate imanenta in aceasta activitate. Important este ca am demonstrat ca partid si ca politiceni ca avem cuvant. Si daca am zis ca mergem pe aceasta cale, mergem pe ea, am demosntrat credibilitate. (...) La inceputul lui ianuarie, oamenii erau cu ochii pe noi si se intrebau: "ce vor face astia? Vor rupe sau nu alianta?" Pai astia n-au rupt alianta si nici nu au de gand sa rupa alianta. Fiindca avem si noi o perceptie a noastra a situatiei. Nu este vorba despre a satisface ambitiile personale, am venit sa servim o tara cu multe probleme.

    * In situatia noastra, cea mai potrivita formula ar fi revenirea la sistemul de alegere directa a sefului statului. Este o idee agreeata la nivel de 70% a populatiei. (...) Un asemenea model ar asigura pentru viitor nerepetarea unor asemenea blocaje politice, nerepetarea unor asemenea crize politice. Iar revenirea la acest sistem n-ar trebui sa insemne o orientare spre un sistem clasic prezidential de guvernare in R. Moldova. In Moldova, care este o democratie fara traditii, fara dezvoltare, nu trebuie sa ajungem la un sistem politic care sa admita posibilitatea concentrarii intregii puteri in mainile unei singure persoane, chiar daca aceasta persoana sunt eu. Este nevoie de un nivel politic ce ar asigura un echilibru intre cei trei poli de putere guvern, parlament si presedinte si i-ar pune intr-o relatie de colaborare, i-ar face sa gandeasca inainte de a actiona, i-ar face sa dialogheze, i-ar pune sa se ridice la un nivel de cultura politica altul decat cel de astazi. Tocmai pe aceasta cale am putea edifica un sistem politic semi-prezidential sau semi-parlamentar. (...) Alegerile directe ar fi o manifestare a respectului fata de cetateni.


Nu sunt obsedat de functia de presedinte, nu am aceasta idee fixa, e important pentru un politician sa fie intr-o pozitie in care sa poata influenta politica interna si externa a tarii. Aceasta poarte fi cea de presedinte al parlamentului sau de prim ministru. (...) Imi doresc doar ca PDM sa aiba un cuvant greu si o influenta importnata asupra afacerilor interne si externe ale R. Moldova.

Intrebat daca s-ar simti tradat daca un alt lider din Alianta pentru Integrare Europeana i-ar deveni contracandidat in alegerile prezidentiale, Marian Lupu a spus ca depinde de situatie, de mentinerea AIE sau un nou protocol intre paartidele politice din Moldova.

    * In scenariul in care nu mergem in alegeri anticipate si ramanem in formula acelui acord pe care l-am semnat si ramanem toti impreuna, in mod evident m-as simti tradat. Noi (n.r PDM) ne-am tinut de cuvant, am trecut etape foarte dificile si un asemenea comportament ar fi o tradare. Daca vorbim de anticipate, vedem mai departe in ce formula, cum se misca partidele, dar acest lucru presupune noi negocieri pe marginea unui nou aranjament politic. Si atunci nu mai poate fi calificata ca o tradare, e un nou context, noi circumstante.
Interviu realizat de Anne-Marie Blajan, HotNews.ro

Salut depunerea mandatelor de parlamentar din partea premierului Vlad Filat și ministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, d-na Valentina Buliga.
Consider această decizie  un pas important în calea optimizării activității executivului și legislativului.

Stimaţi colegi parlamentari,
Onorată asistenţă,

Vreau să felicit toţi colegii, deputaţii Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XVIII-ea; un număr cumva semnificativ dacă tot suntem şi în al 18-lea an al independenţei ţării noastre. Sper să ne fie de bun augur această coincidenţă de numere. Vă doresc cu această ocazie tutror o activitate fructuoasă pe parcursul următorilor 4 ani spre binele şi în interesul naţional al Republicii Moldova.

Această primă şedinţă plenară are loc la, practic, o lună din data alegerilor anticipate. Prin urmare, este deja timpul ca noul Parlament să pornească turaţiile lucrului legislativ, pentru că suntem în situaţia când orice zi este importantă, mai ales în condiţiile crizei economice şi a impasului politic care urmează să fie depăşit. Anume aceste condiţii, de criză amplificată, impun o atitudine consensuală pentru toate forţele parlamentare.

Imperativul stabilirii unui consens politic este astăzi la fel de principial, ba chiar mai stringent decât cel din anul 2005, cînd Parlamentul de Legislatura a XVI-ea a conştientizat şi, ca urmare, a reuşit să găsească obiectivele unificatoare expuse în Declaraţia pentru integrarea europeană şi reîntregirea ţării, votată atunci unanim de corpul deputaţilor.

Cu regret, acel consens politic a fost ulterior sacrificat pentru interese partiinice înguste şi ambiţii personale, astfel fiind generată o criză politică profundă, care a culminat cu alegeri anticipate. În acest scrutin parlamentar, Partidul Democrat a apelat la raţiunea, responsabilitatea şi maturitatea tuturor forţelor politice pentru ca această situaţie extrem de periculoasă pentru ţară să fie depăşită. Şi în continuare voi insista, că cercul vicios poate fi rupt doar prin eforturi conjugate.

Acum a venit momentul ca noi, partidele parlamentare, să ne onorăm obligaţiunile şi promisiunile şi să realizăm doleanţa şi speranţa concetăţenilor noştri, care cu toţii doresc să existe un echilibru şi o normalitate în viaţa politică. Cu toţii doresc să fie constituite instituţiile majore ale statului, care să înceapă să funcţioneze, să rezolve problemele acumulate, să asigure progresul.   

Primul pas în acest sens a fost deja făcut imediat după alegerile anticipate din 29 iulie, prin constituirea de către majoritatea parlamentară a Alianţei pentru Integrare Europeană. În actualele condiţii de criză politică şi socio-economică profundă, de dezbinare a societăţii şi de pericol iminent pentru statalitatea Republicii Moldova, partidele constituante au decis să facă abstracţie de propriile doctrine politice în favoarea interesului naţional.
Pe acest motiv din start am anunţat, că Alianţa pentru Integrare Europeană se va baza pe principii şi valori comune, pace şi echilibru în societate, care corespund întru totul aspiraţiilor fiecărui cetăţean şi societăţii integral. Iată raţiunea, care a determinat decizia Partidului Democrat care, fiind de orientare pronunţată social-democrată, să participe în această Alianţă.

Însuşi denumirea alianţei – “pentru Integrare Europeană” – reflectă obiectivul nostru major. Uniunea Europeană, spre care tindem, a fost construită pe principii social-democrate cu participarea socialiştilor, liberalilor, conservatorilor, cu participarea forţelor şi de stînga şi de dreapta. Sunt sigur că şi aici, în Republica Moldova, există suficient potenţial şi voinţă politică pentru a construi împreună o ţară prosperă, liberă, europeană.

În speranţa că deputaţii acestei legislaturi vor şti să lase deoparte supărările şi vor decide colaborarea într-un format extins, noi, fracţiunea Partidului Democrat, invităm toţi partenerii noştri din Parlament, să construim un sistem eficient, şi nu declarativ, de asigurare şi protecţie socială. Sistem, care să asigure tuturor cetăţenilor acces echitabil la studii gratuite, la optimizarea pachetului de servicii medicale garantate de stat, la pensii, îndemnizaţii şi salarii decente. Să construim o economie de piaţă social-orientată, bazată pe mecanisme eficiente de reglementare în interesul angajaţilor şi al mediului de afaceri. Să formăm un real parteneriat public-privat. Să asigurăm reala coeziune interetnică, ce constituie unul dintre factorii de consolidare nu doar a societăţii noastre, dar şi a statalităţii Republicii Moldova. Să asigurăm o bună înţelegere şi cooperare reciproc avantajoasă cu partenerii noştri externi atît din est, cît şi din vest, la bază fiind interesele ţării.

Intenţii similare au fost enunţate şi în trecut, dar s-s dovedit că aceste intenţii au fost nu mai mult decît declaraţii, fapt prin care ideea segmentului de stînga al eşichierului politic a fost discreditată metodic. Partidul Democrat a venit în Parlamentul ţării ca să consolideze şi să dezvolte social-democraţia în Republica Moldova. Noi am venit pentru a readuce înceredera cetăţenilor în Moldova ca într-o ţară liberă, echitabilă şi prosperă.

Stimaţi colegi,

Astăzi trebuie să facem un pas important pentru viitorul Republicii Moldova. Să decidem cum va fi acest viitor – cu sărăcie, înverşunare şi ură sau cu prosperitate, libertate şi progres. Sper că în memoria dumneavoastră rămîn a fi prezente impresiile din întîlnirile electorale cu concetăţenii. Să ne amintim acum de cei, care ne-au descris cum trăiesc şi cum speră să trăiască. De cei, cărora le-am promis cele mai frumoase lucruri. De cei, care şi-au legat speranţele de noi, care ne-au acordat votul de încredere. Să avem mereu în faţa ochilor acele feţe, imagini şi cuvinte.

Eu consider că este de datoria noastră să abandonăm ambiţiile personale exagerate şi interesele de grup, să facem abstracţie de culorile politice, pentru a lua decizii obiective, corecte, operative spre binele fiecărui cetăţean şi a întregii societăţi, în numele interesului naţional.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Корр.: ПКРМ приняла решение о непризнании Альянса за Европейскую Интеграцию и создании своей коалиции - левоцентристской. Согласно прессе, Вам и вашей партии было предложено участвовать в ней на очень выгодных условиях. Вы наотрез отказались, почему?

М.Л.: Давайте по порядку. На дворе конец августа, прошел почти месяц после выборов. И сегодня, когда уже надо создавать новые властные структуры, когда новому правительству необходимо срочно браться за расчистку  наших кризисных «авгиевых конюшен», коммунисты «проснулись», вернулись из отпусков и решили создать свою коалицию. После выборов переговоры о создании коалиций начинаются сразу же после объявления результатов голосования, а не через месяц. Это, по крайней мере, непрофессионально.

Корр.:  Получается, коммунисты опоздали, будь они попроворнее, левоцентристская коалиция могла бы состояться?

М.Л.: Конечно, фактор времени важен, но он не главный. В основе решение Демократической Партии участвовать в АЕИ лежали более фундаментальные основания. Они же определили и позицию ДПМ в отношении левоцентристской коалиции, скоропостижно предложенной  на днях ПКРМ. Вкратце основания эти следующие: ДПМ является левой партией, у нее социал-демократическая программа, реализация которой очень необходима Молдове сегодня и возможна в сотрудничестве с надежными партнерами. Для ДПМ сегодня таковыми являются ЛДПМ, ЛП и АНМ.

Корр.: Вы не видите здесь противоречия? ДПМ – партия левая, партнеры у нее правые, каким образом будут внедрены в жизнь социал-демократические идеалы Вашей партии  в составе либерально-демократической коалиции? В то же время, мне кажется, сотрудничество между двумя левыми партиями, ПКРМ и ДПМ, представляется более логичным, естественным, что ли? Вы так не считаете?

М.Л.: Я так же считаю, что реализация социал-демократической программы «смотрелась» бы более естественно как результат сотрудничества двух левых партий. В нашем же случае у ДПМ такого партнера левой ориентации нет – ПКРМ не является левой партией. Эта партия (и тут я говорю о ее руководителях, в заложниках у которых тысячи рядовых членов партии)  является партией оппортунистов, у которых слово очень уж разнится с делом. На словах они  строят общество социальной справедливости, а на деле  - дикий капитализм. И главными капиталистами (обладателями огромных капиталов) являются лидеры ПКРМ, их родственники, друзья, приближенные. В стране огромный разрыв между богатыми и бедными. Еще более ужасающий разрыв (в первую очередь имущественный) между верхушкой партии и ее низами. В левых партиях такого не бывает.

Корр.:  Но ПКРМ выступает за создание более справедливого общества. В предыдущей избирательной кампании коммунисты ратовали за строительство социального государства.

М.Л.: Обратите внимание на свою же собственную лексику: «выступает», «ратует». Вот именно, выступала и ратовала, но не делала и не делает. О каком обществе социального равенства можно говорить в Молдове, когда богатые (и в первую очередь, лидеры ПКРМ) ведут жизнь, о которой подавляющему большинству населения даже мечтать не приходится: отдыхают на престижнейших курортах мира, лечатся в современнейших клиниках Запада (не по молдавским медстраховкам), посылают своих детей учиться в йели, оксфорды и сорбонны. Все остальные «лечатся» в наших больницах, где нет медикаментов и достаточно квалифицированных врачей, «учатся» в школах, зачастую без элементарной материальной базы, где от нынешних учебных программ ходит голова кругом и у учеников и у учителей, «отдыхают» на своих сотках с тяпкой в руках?  Что это за общество социальной справедливости со средними пенсиями в несколько раз ниже прожиточного уровня в стране? Что это за социальное государство, не обеспечивающее своим гражданам ни работы, ни пособий, при этом всячески препятствующее выезду из страны людей в поисках  легального заработка? Что это за равенство, когда в судах выигрывают или власть или кошелек, а справедливости можно добиться только в Страсбурге? За 8 лет вот ЭТО удалось построить в Молдове?

Корр.: Мы сейчас говорим о будущем, а не о прошлом.

М.Л.: Я говорю не только о прошлом, но и о будущем. Нереформированная ПКРМ, а она таковой остается, будет воспроизводить себя, свои методы работы, свою политику и получать соответствующие результаты (разрушительные для страны, для общества)  и в будущем. ДПМ как партнер (как младший партнер, подчеркну), будучи в коалиции с ПКРМ, на ситуацию повлиять не сможет. ПКРМ не приемлет плюрализма в самой себе и в отношениях с партнерами.  О чем бы не договорились «на берегу»,  пустившись в плавание партнер ПКРМ должен быть готов к тому, что ПКРМ начнет навязывать (и навяжет)   свою повестку дня. Так уже было, повторять печальный опыт других ДПМ не желает.

Корр.: Вы опасаетесь судьбы ХДНП, политического небытия?

М.Л.: Не столько этого, сколько впустую потерянного времени и  сил. Мы знаем, что в партнерстве с ПКРМ мы не сможем выполнить то, чего обещали избирателям, не сможем выполнить ту социал-демократическую программу, построить более справедливое общество, современное социальное государство, в котором так нуждается измученный народ Молдовы. ПКРМ  предлагает больше постов, но мы «шли в бой» не за посты и награды. Мы, единственная серьезная левая партия в Молдове, хотим не на словах, а на деле обеспечить гражданам Молдовы более достойную жизнь. Левая идея  (уже в который раз!) была дискредитирована коммунистами в Молдове. Мы пришли, чтобы вернуть доверие людей, посвятить все свои силы, опыт и знания делу превращения Молдовы в свободное, процветающее и справедливое государство.

Корр.: Немного конкретнее: за что выступает ДПМ? Буквально несколько пунктов.

М.Л.:  Мы выступаем за ЭФФЕКТИВНУЮ (а не декларативную) систему социального обеспечения. А это: РЕАЛЬНО всеобщее бесплатное образование, равный доступ к которому должен быть гарантирован для всего населения страны. Дети должны быть одеты, обуты, сыты и не загружены работой для того, чтобы иметь возможность НОРМАЛЬНО учиться. Это задача родителей, но и государства.  В здравоохранении – усовершенствование медицинской страховки, что позволит пациенту лечится, а врачу лечить. Сегодня эта страховка не гарантирует ни одного, ни другого. Мы будем добиваться справедливых пенсий, пособий по инвалидности и государственной помощи для ухода за детьми,  сокращения разрыва между богатыми и бедными. В области экономики наши цели это: социально ориентированная РЫНОЧНАЯ  экономика; ОГРАНИЧЕННОЕ (а не беспредельное как у ПКРМ) государственное регулирование экономики; создание эффективных регулятивных механизмов в предпринимательстве в интересах рабочих и мелкого предпринимательства. Мы выступаем за равноправие и защиту всех форм собственности; социальное партнерство между трудящимися и работодателями, за РЕАЛЬНОЕ сотрудничество с профсоюзами. Сохранение и укрепление межэтнического мира в Молдове  - наш приоритет. Многокультурность, полиэтничность – богатство нашей страны, и мы его сохраним. В области международных отношений наши принципы кратко могут быть сформулированы так: мирное сосуществование культур и цивилизаций, демилитаризация, внешняя политика, основанная на принципах мултилатерализма,  многостороннего сотрудничества (для таких стран как Молдова – это особенно важно). Все это общие принципы, я в детали не вдаюсь.

Корр.: Почему Вы считаете, что в рамках либерально-демократической коалиции ваша социал-демократическая программа будет выполнена?

М.Л.: С самого начала мы заявили, что коалиция будет строиться  на принципах и ценностях. Так вот все четыре партии, составляющие АЕИ, разделяют одни и те же ОБЩИЕ принципы и идеалы, которые были сформулированы в декларации о создании АЕИ. Повторять не буду. В самом названии коалиции ее главная цель и задача - европейская интеграция Молдовы. Посмотрите, как живут люди в демократической Европе. Я бы даже сказал в социал-демократической Европе. Разве мы не достойны такой жизни? Эту Европу строили социалисты, либералы, консерваторы. Левые, правые. Так и мы, социал-демократическое, т.е. справедливое, свободное, зажиточное, европейское будущее молдавского народа, будем строить вместе. Никаких противоречий я тут не вижу. Коллеги по коалиции могут не соглашаться в терминах, однако по сути необходимых трансформаций у нас разногласий нет.

Корр.: Лидеры ПКРМ именно наличие разногласий, или, точнее, отсутствие согласия, по целому ряду позиций (высшие посты, СНГ, НАТО и др.) считают показателем провала АЕИ и основанием для его непризнания? Что вы ответите на это?

М.Л.: Во-первых, коалиция не нуждается в признании  со стороны ПКРМ. С момента подписания декларации о создании коалиция существует, является объективной реальностью, не нуждающейся в каком-либо признании. Разве смена времен года происходит вследствие ее признания со стороны людей, или птиц, растений?  С того же самого дня, с момента создания АЕИ ПКРМ (при всех ее 48 мандатах) является оппозиционной партией. В отпуск они уехали правящей партией, а приехали оппозиционной. Смириться с этим трудно, однако наимудрейшим решением ПКРМ было бы признание своего поражения и подготовка к работе в оппозиции. Во-вторых, не ПКРМ определять качество работы АЕИ.  Переговоры в рамках АЕИ проходят в открытой, публичной манере. Каждый имеет возможность получить желаемую информацию и сформировать свое собственное мнение о происходящем там. Коммунисты, не привыкшие к открытости, прозрачности в такого рода процессах (впрочем, как и в других), расценили публичность как «вынесение сора из избы».  В ПКРМ сора побольше будет. Однако, поскольку все там происходит за закрытыми дверьми, а сор не выносится годами, то у граждан создается ложное впечатление единства и согласия внутри партии. В-третьих, никаких принципиальных разногласий  в коалиции нет. Есть совпадение по главным направлениям развития, а разногласия мы договорились отставить на дальние полки и не терять времени и сил на ненужные споры о второстепенном.

Газета «Коммерсантъ» № 158

http://www.marianlupu.md/nonato-ru-1

1. восстановление правового государства;

2. преодоление социально-экономического кризиса и обеспечение экономического роста;

3. децентрализация власти и обеспечение местной автономии;

4. территориальная реинтеграция Молдовы;

5. европейская интеграция Молдовы и продвижение сбалансированной, последовательной и ответственной внешней политики.

В скором времени будет представлена и общая программа правления, основанная на принципах, объявленных в документе о создании "Альянса за европейскую интеграцию".

Лидеры правящей коалиции не сообщили пока, как будут делить должности. "Когда мы будем обсуждать должности, мы уточним, и кто будет человеком, которого мы поддержим на посту главы государства", - заявил председатель ЛДПМ Влад Филат. Четверо политиков уточнили вместе с тем, что не будут назначать президента-технократа.

На досрочных выборах 29 июля ЛДПМ, ЛП, ДПМ и АНМ получили вместе 53 мандата. Новая правящая коалиция может избрать председателя парламента и премьера, для этого им достаточно 51 голоса, однако для избрания президента страны нужна поддержка 61 депутата.